S-a rupt cu dinadins timpul din nou...Era o femeie frumoasă ca o istorie scurtă cântată...Poezia în sine este o trecere de sentimente de la un senzitiv de Poet către o mulțime de oameni suferint trăirile Lui. Tatiana Stepa L-a adus pe Bunul Dumnezeu în versuri. A înviat Poezia. Punea cu o pensulă nevăzută - Dumnezeule ce verb la trecut mă doare - sunete colorate pe versurile amușinând de senzații și miros aprins de diluant de suflet. Domnule pe mine mă droga pur si simplu cu senzații și aprinse amintitiri...Eu am început să nu mai cânt folk ascultând-o pe Tatiana. Păi în comparație cu ea cam toți ar fi trebuit să tăcem. Avea apoi o nevăzută împlinire în tonalități, o tristețe vibratilă ce făcea bversurile și literele să se miște asemeni firelor de iarbă...Era o spălare cu sensuri și iubire glasul ei. Și a fost mamă și a fost iubită și...a fost. Noapte bună tatiana în lumea femeilor mângâiate după o viață preaplină de suferință și tristețe.

Am revăzut cu nespusă și nedisimulată bucurie, cu sens de suavă spălare de tristeți și cotidiene trăiri, spălare mai abitir decât cea cu pietre a lui Nichita Stănescu, am văzut deci viața unică a lui Karol Voitila. Probabil că nimic nu se ascunde în spatele botezatului cu iubire și har de dascăl unic sub acest nume, cum neștiute au fost propovăduirile sale de-a lumgul carierei sale de har. Dar dacă i-aș spune Papa Ioan Paul al II-lea? Probabil că acum aș capta atenția. Nu eu binenețeles ci bunătatea lui și propovăduirea iubirii înaintea barbariei și atacurilor violente la Dumnezeul Iubire. Văzând energia preotului prea mult împăcat cu sportul, modul în care își dăruia inima și banii altora, modul deschis în care în concilii aborda necesitatea iubirii declarate fără de perfidie și teamă dogmatică, simțind lacrimile necurse din spatele tristeții episcopului ocupat mereu cu bucuria celorlalți și sutana care cu forțare trebuia să acopere pantofii-i nu atât de frumos lustruiți, am revăzut secveța voit uitată în film, a ultimei ieșiri la balconul Vaticanului, când cuvintele nu au mai vrut sa iasă și când a neputință a dat cu mana de tristețe, a de ultima oară. Bunătatea sa a ridicat atunci toată turma lui mai aproape cu un cer de bunul Dumnezeu. Am vrut inițial să termin aici povestea sau...și dacă aș fi gândit la încă ceva nu credeam că va fi despre...Jaimie. Acel bucătar excentric ce a plecat la cea mai veche mănăstire din Italia să fure rețetele călugărilor și să se bucure de grădina lor de peste 1500 de ani. A descoperit acolo 6 călugări bolnavi, o grădina de verdețuri inexistentă și oameni rugându-se. A făcut totul pentru a se integra, inclusiv ora de tăcere obligatorie tuturor viețuitorilor mănăpstritii. A pus suflet inegalabil și a revigorat totul. A muncit pentru grădina lor de verdeturi cu picioarele desculțe, i-a invățat să gătească sănătos și mai ales i-a facut să râdă. Cred că acesta este geniul și omul Ama Deus. Iată ecumenismul real si ziditor.

1. Despre Business si IT : De ani buni încoace urmăresc cu interes evoluțiile oamenilor cu care bunul Dumnezeu a făcut să ne întâlnim. Nu cred în conjuncturi precum nu cred în sociologice dimensionări specifice. Deodată cu Internetul sfera se lărgește deodată cu provocările de tot felul către socializare virtuală. Iată de ce spun că urmăresc asemeni celei mai prețioase investiții modelarea prin lume a celor care la un moment dat ne-au ajutat a ne definii pe când i-am ajutat a se definii. Azi am avut șansa reîntâlnirii, șansă care prin intensitatea ei mi-a redat aceste minute de noapte pentru a plămădii niscaiva concluzii. Prima întâlnire: o bucurie cu gust de răbdare pentru evoluție. Se conformă genialitatea sufletului curat și a umanității educate ca prim avantaj în formarea personală și profesională. Aluat bun, neschimbat, marcat de răbdare, crescând la ritmul înțelepciunii. A doua întâlnire: inteligență sclipitoare cu modelare la ritm oarecum mai mic decât media însă cu un câștig imens și exponențial după pornire. Tinerețe atârnată la butoniera din colțul inimii și a gurii. Creștere definită și definibilă cu o singură condiție: alergarea împotriva plafonării indoferent de unde ar veni căldura ei amețitoare. A treia întâlnire: O speranță circulară către spirală. Se întrevăd germenii managementului aplicat însă simt o deviere către risurile inevitabile și obligatoriu, amenințător de obligatoriu, lăsabile în urmă. Am resimțit ironia subțire venită nu din competențe câștigate ci din maturizare instruită. Din păcate apar și primele semne de izolare în sferă. Vizibile și întristabile. Totuși lupta cu diavoleasca frământare există!

2. Despre mine si IT: Plus: Deci Oracle ia SUN și Bea Weblogic și Microsoft are în sfârșit concurență. Minus: Android doarme încă și Google HTC respiră greu sub iPhone și Nokia e perfect și pragmatic. Plus: Microsoft cu noul căutător și Yahoo cu portal nou. Minus: Steve Jobs este tot mai bolnav. Îl zăresc prin vitrine așa gânditor și în alb-negru parcă dus în premoniție. Plus: Arta războiului nu a pierdut onoarea. Minus: pe Wall Street arta războiului este apanaj de mototol – să vedem. Minus: mă simt ca în anul 1990. Plus: suntem în anul 2009.

3. Despre mine si colegi: Redefiniri de sensuri și necesitatea circularei remodelări. Oboseală pe ici pe colo, dorință de zbor fără aripi și zbor nou, ridicat către sensurile bune, cu o altă abordare despre IT. Pe undeva poate că oarecari presiuni pe secunde și pe cortexurile translucide însă merită. Făina de stele se rupe de pe aluatul păcălit și se ridică în aer pentru a-și căuta noi sensuri. Însă pulberea de aur a tinereții și dorinței reale zâmbește în lumina întrebărilor. Tristețe de bestii existânde împotriva celei mai curate dezlegări de molcomă existență. Iar și iar. Parcă trăim într-o eroare repetabilă de sincronizare. În fapt este simpla ieșire a Revelației întru dovedirea adevărurilor ei. Mă rog pentru liniștea sfinților lui Dumnezeu, nevăzuți și neîntorși către compromisuri.

4. Despre mine si Bunul Dumnezu: Cu inima desenând lacrimile rugăciunilor de noapte, sperând la verdele din frunze ca la o repetabilă răstignire de viață.

5. Despre mine si management:  Negocierea lui NU este cea mai credibilă dovadă a imposibilei negocieri de DA.

6. Despre mine si sanatatea mea: Nu mai măsor. Stau așa ca la o irepetabilă povară a vieții curgând tot mai greu, mai cu gust de gheară și nitroglicerină obligatorie. Și aerul miroase a vanilie și flori de liliac.

7. Despre mine si mine: Ce nespusă deșirare la gleznele inimii cu diavolul revenit, amirosind a lungă poveste despre cifre și unduieri pe aceeași direcție – plata înainte de lacrimi pentru nebunia de a pseudofericiii dinadins și mințit liber. Însă Maica este aici.