Azi am aflat că omul meu al lui Dumnezeu, Duhovnicul meu drag și iubit, Unicul, Părintele Ioan Iovan a trecut la cele cerești. Nu am cuvinte și nici tăceri destule pentru a descrie ce a făcut Bunul Dumnezeu prin Sfântul acesta al Lui. Îmi spunea: "Aș vrea să-i văd eu pe aceia care mă prigonesc la Judecată." Iată că acum s-a dus în Împărăția Cerurilor și îi așteaptă. A fost un Sfânt, un făcător de minuni care spunea oricărei mirări umane: "Nu sunt eu făcător de minuni! Cum nu mi-aș vindeca eu picioarele astea care nu mă mai ascultă!"...Mă pirodesc lacrimile deși știu că Sfinția Sa măsura credința din privire și s-ar ironic mânia tare pe mine. Nu am mai ajus la el și nu am mai ajuns la El. Nu mai am cale dacât în rugăciuni acum. Și părinte uite că nu plâng... Mi-e tare greu însă să nu vă mai știu acolo, în bisericuța aia mândră, ieșită din minuni, cu icoane cu mozaicuri frumoase pe iconostas, ducând oamenii din iad în rai. "Să vă îmburde Domnul în rai!" și "Să ne revedem în Rai la Parusie" îmi spunea. Am să  vin Părinte să iau mânecuțele alea de tot spuneați și patrafirul Sfinției Voastre. "Că de la mine o să le iei!" spunea.......M-am îndepărtat de El și de el. nevrednic mă simt și nevrednic sunt. Iartă-mă Doamne! Și Rai Luminos și frumos ca Lumina Sfinției Voastre Sfinte Părinte Ioan! Iovan!

Și cum îmi povestea Doamne ultima oară când ne-am văzut despre un om cu har care după cinci ani de stat in America s-a pierdut cu sufletul...Eram în America Părinte când ați plecat...Tocmai în America...