În urmă cu peste 15 ani îmi începeam, într-un gest definit drept nebunie de toţi prietenii mei, la numai puţin peste 25 de ani, aventura profesională de manager, asumându-mi fără de teamă, numai dorinţă şi vis, această încercare. Am realizat un plan pe 5 ani (nu era departe de epoca cincinalelor :D) de informatizare a fostului Institut de proiectări din Alba Iulia, la acel moment, nou privatizat cu metoda MEBO. Una dintre magistralele de dezvoltare planificate era aceea a alegerii şi implementării unor soluţii de proiectare asistată de calculator. Atunci am cunoscut planeta AutoCAD de la Autodesk şi sateliţii ei. La acel moment a revenit în România un om sufletist, Cristian Dumitrescu, din Canada, care a întemeiat A&C International într-o oaza de frumuseţe, undeva în Bucureşti. Un om admirabil cu ajutorul căruia am realizat şi pus bazele soluţiei implementate. După cum ştiţi, în ultima vreme, la nici un an de la integrare, are loc o preluare agresivă a tot ce înseamnă producţie în RO de către companii străine. A&C International părea că rezistă. Aşa cum părea şi Graphisoft, la Budapesta, singurul competitor real pe produse de arhitectură asistată pentru Autodesk. Graphisoft a fost cumpărată de Nemetschek. A&C a fost achiziţionată de Man and Machine Software, tot din Germania, ca şi Nemetschek. Probabil că la asta se referea domnia sa domnul Brucan (sau tovarăşul?) acum 20 de ani... Detalii la http://www.autodesk.com şi la www.acintl.ro

Pare o veste de colţ de pagină însă vă asigur că nu este: "My SQL a fost preluat de SUN Microsystems". Cred că asta este mai tare decât înghiţirea lui Compaq de HP, a lui Yahoo de către Microsoft (ştiu că încă nu e finalizată...) sau al Graphisoft de căre Nemetschek. Părerea mea :)

Săptămâna asta fratele lui Caly a trecut pe lângă  moarte şansa lui fiind unul dintre cei cărora li se dau tot mai puţine şanse aici, în RO. Un medic tânăr, neorientat către şpagă ca mulţumire pentru lucrul bine, excelent, făcut. Să-i dea Dumnezeu sănătate şi putere să lupte cu sistemul. Am povestit cu o mulţime de prieteni pe care de mai multă sau mai puţină vreme nu i-am mai văzut. Ei sunt bucuria mea permanentă. Oameni deosebiţi. Şi obosiţi în ultima vreme.

Şi trendurile adreselor pe WWW în 2008 sub forma unei hărţi de metro: http://informationarchitects.jp/start/

 

 

 

Sava Brancovici, episcop sârb, venea în Ardeal la vremuri la care preoţii ortodocşi se stingeau şi episcopii români mureau. A hirotonit nopţile ţărani treziţi spre sfinţire, neştiutori de carte dar ştiind pe de rost slujbele. A plecat şi a rămas o şansă până azi. Cosmin Contra a jucat şi a marcat având gândurile adunate într-un pumn de lacrimi şi apoi a poposit acasă ca să vadă şi să atingă ultima privire către tatăl său...Sprijinea parcă toată durerea celor din casa, inima şi împreuna lui. În seară, Goran Bregovici cânta Kalaşnicov cu bis la ceasul la care ţara lui plânge. Cânta jeluit şi prelung, zâmbind, însă cu lacrimile înnodate-n nodul strâns la inimă. În numele Sfintei Treimi. O româncă numită Lidia Theodosiu a ajuns în ultimii 15 (din 30 de mii) la Deutschland sucht den Superstar. E noapte care vine. Să vă fie bine şi lumină mâine.

 

Şi aşa de Sfântul Gheorghe două variante ale aceleiaşi melodii:

 

 

 

 

 

 

 

                     

 

De multe ori în viaţă am admirat realizările comaniei IBM în domeniul cercetării IT dar nu mai puţin am admirat realizările companiei Microsoft în planul marketingului şi realizărilor financiare. Am fost şi sunt fascinat de Mac World şi de Cherry peste Linux dar am iubit şi productivitatea dezvoltării de aplicaţii sub Microsoft. În fapt am asistat la lupta dintre împlinirea necondiţionată a unor visuri, ce s-au dovedit a fi de nişă, versus împlinirea unor feedbackuri ale clienţilor de pe piaţa SOHO. La final rămân esenţiale statisticile şi răspunsurile pieţei largi. Nu poate sa nu fie admirat Microsoft care reuşeşte să controleze peste 90% din piaţa sistemelor de operare, peste 75% din piaţa browserelor în contextul în care tehnologiile promovate de companie sunt mai ieftine decât cele ale lui Apple şi muuult mai scumpe decât freeware market. Deci nu este vorba de bani deşi pare. Să fie vorba numai de marketing? Cred că da având în vedere că Apple a învăţat ceva de la Microsoft în reclama cu ultimul lor Laptop în plic deşi sunt deja pe piaţă Laptopuri mai performante la toate capitolele (http://blog.emag.ro/2008/01/31/macbook-air-pentru-ca-mi-s-a-umplut-paharul/). Binenţeles că musai trebuie să ai şi un produs cât de cât să faci asta :). Trăim vremuri în care arta de dragul artei încă mai merge în segmente de piaţă tot mai mici şi mai înguste însă se pare că şi ultimii mohicani se dau pe brazdă. Spuneam acum ceva vreme prietenilor mei că a vorbi încă de portabilitatea lui Java atunci când piaţa sistemelor de operare este 92% Microsoft, începe să devină un zâmbet sarcastic înlocuind entuziasmul de acum 10 ani. Statisticile pot fi urmărite la: http://marketshare.hitslink.com/report.aspx?qprid=8. Deci dacă mă veţi întreba azi cum să vă testaţi aplicaţiile WEB mai bine vă voi răspunde şi vă voi sfătui să o faceţi cu Internet Explorer. Dacă mă veţi întreba unde cred că va fi de dezvoltat produse software în următoarea vreme vă voi spune să căutaţi să scrieţi producte pe piaţa Microsoft. Dacă mă veţi întreba unde să vă concentraţi politica de resurse umane ca şi tehnologii vă voi recomanda să priviţi către Microsoft şi să nu vă mire penuria de dezvoltatori pe Java. Dacă mă veţi întreba cum să decideţi optimizarea siteurilor şi portalurilor vă voi sfătui să o faceţi pentru SE de la Google şi eventual Yahoo.

 

 

 

În mod periodic revin şi stau pe o piatră simbolică asemeni proorocului Isaia privind zidurile Ierusalimului. "Acolo statum şi plânsem" zice Cartea Sfântă. Îmi pun mereu întrebări esenţiale domeniului în care cu ajutorul Bunului Dumnezeu lucrez şi anume acela al tehnologiilor informaţiei. Una dintre întrebările pe care repetitiv mi-o însuşesc pentru a-i răspunde este: care dintre domeniile aplicative ale IT este cel mai util? În acest an răspunsul a venit din partea unei tehnologii numită "Brainfingers" (http://www.brainfingers.com/). Urmăresc de fiecare dată cu interes  orice material şi idee promovată în lumea fizicii de către distinsul geniu Stephen Hawking (http://www.pbs.org/wnet/hawking/universes/html/univ.html). Îmi plac teoriile sale şi mai ales faptul că după 20 de ani a acceptat că a greşit :) Este un Om superb. Dar nu despre domnia sa vreau să vorbesc acum. În filmele pe care le-am urmărit cu mult interes m-am simţit mândru din punct de vedere profesional de sistemul de calcul care îl ajută pe profesorul Stephen Hawking să poată muncii şi trăi zi de zi. Iniţial am crezut că toate comenziile date computerelor scaunului domniei sale necesită o interfaţă specială software şi una hardware bazată pe un fel de joystick sau trackball aflat pe braţele scaunului. Mare mi-a fost bucuria să descopăr ca acea tehnologie de origine rusescă ce permitea piloţilor de MIGuri să piloteze avioanele numai cu mişcarea capului a fost dezvoltată la dimensiuni nebănuite, permiţând exploatarea unei interfeţe grafice "normale" (utilizabilă în fapt cu dispozitivele periferice cunoscute uzuale conţinând obiecte grafice de interfaţă comune) cu ajutorul mişcărilor oculare şi cu mişcările, imperceptibile ochiului liber, ale muşchilor feţei. Impresionantă realizare mai ales că ea este total funcţională şi cu eficienţă maximă. Acest lucru m-a îndemnat şi anul acesta, ca şi anul trecut, să spun că, din punctul nostru de vedere, cel mai important domeniu aplicativ al tehnologiilor informaţiei este domeniul interfeţelor om-maşină. Interesant este faptul că de ani buni IBM are un departament special dedicat acestui domeniu.

 

 

 

 

Primul lucru pe care l-am învăţat la cursurile de Asistenţă Socială au fost aceste două prescurtări din titlul de azi: Asistenţă Socială ca AS şi asistent social ca as. În mod ciudat nu a mai rămas altă prescurtare (ar mai fi As, aS însă nu se pun nu ştiu de ce) pentru asistatul social...De ce aceste notaţii? Nu ştiu sincer să fiu. Însă după ce am urmărit azi, într-un şir de emisiuni pe RTL (că tot am concediu forţat), o emisiune despre un om cu o meserie care la noi ar da mai degrabă spre degradare decât spre docenţă, "lucrător stradal", am hotărât că adevăratul act de asistenţă socială este aşa cum l-am învăţat şi mai puţin cum el există aplicat azi în RO. În fapt emisiunea vorbeşte despre un as care face AS. Mai precis aduce adolescenţi plecaţi de acasă înapoi în sânul familiei lor. Sau mai bine spus, de cele mai multe ori, lângă părintele unic, incapabil să-şi explice sau să acţioneze cumva pentru a-şi aduce copilul acasă. Şi, aşa ca la carte, Omul acesta lucrează cu pasiune, ambiţie, efort cât cuprinde, riscuri imense şi reale, cu un cameraman mereu după el (ceea ce evident îi îngreunează munca) şi aduce îngerii acasa. Uneori, aşa cum se întâmplă de prea multe ori la noi, el eşuează. Viaţa este uneori altfel şi oamenii sunt dependenţi de milioane de nevăzute interferenţe. Şi faptul ca el merge înainte înseamnă în fapt profesionalism. Admirabil! Cred că episoadele acestea ar trebui sa depăşească SternTV şi ar trebui să fie material de studiu la universitate. Iată de ce am scăpat o lacrimă din colţul ochiului la sfârşit şi am hotărât ca Omului să-i spun de azi AS de la Asistent Social şi ştiinţei atât de puternic încrustate de obiectu-i de studiu şi metodologii, să-i spun simplu, as.

 

Să nu uit de IT. În Star Wars episodul I la cursa cu pricina câştigată de Anakin din tribună se strigă la final Yahoo!  

 

Anul acesta am să împlinesc cei 40 de ani la care Sir Churchill spunea că dacă nu eşti conservator atunci ai o problemă. Am văzut cu mare plăcere filmul The Queen. Sincer să fiu credeam că va fi o pirdere de vreme dar nu doream să o supăr pe draga mea Caly. Oarecari dorinţe aveam pornind de la actriţa din rolul reginei, actriţă recompensată cu un Oscar dar şi de discursurile, rare însă pline de plăcerea ascultării - în cazul meu cel puţin -, ale majestăţii sale Regele Mihai, ale Majestăţii sale Regina Maria şi ale prinţului de România, probabil singurul om cu formaţie militară care pentru mine este la nivelul şogunatelor din Japonia. Poate mulţi dintre prietenii mei se întreabă de ce revin mereu la Japonia în poveştile mele  Odată am să povestesc despre mine, Jigoro Kano şi un om extraordinar numit Buşe cu o inimă care nu i-a mai ţinut pasul, centura neagră cu doi dani luată în Japonia. Să revin la Majestatea Sa. Filmul a fost o desfătare. Am înţeles despre monarhie mai mult decât în toate filmele sirpopoase de capă şi spadă, muşchetăreşti. Am înţeles însă şi ce a fost şi a însemnat Lady Di şi am regăsit acel sentiment care mă face mereu să spun că în faţa durerii, suferinţei şi lacrimilor toţi oamenii simt la fel chiar dacă nu se manifestă la fel. Un film preţios pe care îl recomand tuturor celor care încă mai caută răspunsuri despre ceea ce înseamnă, dincolo de protocoale sau filme cu rochii lungi, monarhia. A revenit în film un cerb care mie mi-a decis viaţa. Un cerb simbolic într-o lume reală.

 

Linkul: http://video.movies.go.com/thequeen/ 

 

 

În anul revoluţiei la noi, Marea Britanie şi Franţa pregăteau de zbor bijuteriile numite Concorde. Avioane supersonice, ce atingeau in zbor peste 2 Match, destinate iniţial protipendatei şi celebrităţilor, planificate a fi realizate într-un număr de 500 de unităţi şi realizate concret în număr de numai 9, acestea trebuiau să realizeze o revoluţie pentru zborurile transatlantice. Americanii au preferat să stea deoparte de acest plan îndrăzneţ deoarece el nu era fiabil din punct de vedere economic. După celebrul accident de pe aeroportul fanion al Franţei (purtând numele celebrului general), cînd la numai 90 de secunde de la decolare, peste 130 de oameni mureau arsi de vii, o mulţime de bani au fost investit în securizarea suplimentară a visului zburător. La ceasul negru la care turnurile gemene cădeau în New York, un Concorde schimbat la faţă, zbura de de la Londra la jumătatea Atlanticului şi înapoi. Avea să fie ultimul zbor. Azi, acest vis realizat, deşi frumos şi performant, deşi realizat la vârful tehnologiei mondiale, doarme undeva în muzee. Acest vis realizat la cel mai înalt nivel de calitate, a îngropat, ce puţin deocamdată, industria britanică de avioane, deşi a constituit baza şi suportul lansării industriei franceze şi ulterior al celei europene de aviaţie. British Airways a cumpărat 5 bucăţi şi a pierdut.

Vă întrebaţi probabil de ce această istorie şi poveste despre un vis mort şi IT? Unde să fie legătura? Cred că această istorioară identifică diferenţa fundamentală dintre calitatea de nivelul visului şi pregmatismul cenuşiu al calităţii cerute în viaţa de zi cu zi. În proiectele IT, ca şi în viaţă, nivelul calităţii posibil a fi realizat, trebuie să fie sincronizat cu condiţiile reale cerute. Un proiect presat a fi realizat la un nivel de calitate peste cel posibil a fi realizat poate duce la cheltuieli materiale şi organizatorice mai mari decât bugetul alocat. Există o legătură directă între banii investiţi într-un proiect, calitatea cerută şi cea oferită. Concorde a investit bani prea mulţi în 9 avioane supercalitative care au murit în contextul afacerii. Lumea reţine doar tristeţea stingerii acestui vis realizat nu şi calitatea de vârf. Este un mort perfect. Deci suntem de părere că trebuie ca principiul agil al adaptabilităţii cerinţelor la dimensiunile calitative maxime ce pot fi obţinute să fie aplicat corect în toate proiectele IT. De asemenea companiile trebuie să-şi conştientizeze nivelul real de implementare calitativă pentru a "se întinde cât le permite plapuma" în achiziţia de proiecte. Este tentant ca şi câştig să vrei să faci software încapsulat pentru sateliţii Ariane însă dacă nu poţi atinge nivelul de calitate cerut poţi să îngropi proiectul(şi dezvoltatorii italieni au simţit asta pe pielea lor la lansarea unui satelit european ). În acest context Agile XP sau Agile SCRUM sunt teribil de interesante, însă fără a avea echipe de oameni echilibrate, complete şi foarte bine pregătite ca şi metodologii specifice, eşecul va fi garantat. Unde? La costurile implicate şi la nivelul de calitate obţinut.

Tristeţea mare este că nimeni nu îşi mai aduce aminte de Concorde deşi nu a murit de aşa de multă vreme...

 

 

 

 

Cu mare bucurie am avut sansa de a povesti cu un drag prieten mie, Mircea, implinit nu numai ca si senior developer ci si ca "iubitor de intelepciune", adica filosof cu acte in regula. Ca orice filosof adevarat Mircea este un credincios pe masura si sprijinit fiind de Bunul Dumnezeu si de un prieten la fel de visator, iata ca s-au incapatanat sa sprijine intr-o lume derivata spre on-line, mirosul aceal unic al hartiei proaspat tiparite. Mircea si prietenul sau au deschis o librarie, si nu una oricare, Oxford numita, aceasta pentru a ne da noua celorlalti, poate ca batrani in iubirea noastra de hartie pipaibila cu mana, sansa de a citiiiiiii (cu 7 de i caci noi credem in divina revelare a sensurilor dincolo de LCD si HD). Avem iata sansa sa comandam carti pe care distribuitorul purtand nume de marele fluviu, amazon, nu le livreaza in Romania.

Este vorba deci de implinirea unui vis, despre sansa unor comenzi de carte de pe Amazon cand nu se poate inca in Romania si mai ales despre prietenie si dorinta de a reusi.

Iata datele unde puteti da o fuga (imi cer scuze ca din pricina racelilor succesive ce ma trantesc in pat nu am ajuns dar voi merge de bunaseama cum ma fac bine) sa simtiti puternica respirare de vis:

LIBRARIA OXFORD CLUJ, B-dul. Eroilor 42(in curte), Cluj-Napoca,

www: http://www.carte-academica.ro/

 

Sa nu uit de IT: am reusit sa-mi instalez toate driverele pentru Laptopul meu Toshiba venit pentru Vista si fara de sprijin pentru XP (care zboara pe 2 GB). pentru cei ce cauta drivere ATI in context AMD le recomand pe Google Catalyst.

 

 

 

Una dintre bucuriile care mă binedispun întotdeauna este accea de a viziona Cirque de Soleil. Spectacolul complet oferit de membrii acestui diamant de performanţă artistică şi sportivă îmi aduc întotdeauna pulsul undeva la limita fericirii. Revăd de fiecare dată cu mare admiraţie secundele unice oferite, le gust cu sufletul, inima şi fiecare părticică a vieţii mele. Îmi place mereu să-i compar cu cei care în industria de IT aduc tot ceea ce fac la nivel de artă. Ce ziceţi de Apple?

Azi am aflat ca premiile Grammy au fost acordate în acest an şi echipei de la Cirque de Soleil. Şi am reţinut un nume care a primit o părticică de diamant din acest premiu: Răzvan Orzaţă. Şi din nou m-am bucurat. Felicitări Răzvan!

 

Vizionare plăcută: http://www.youtube.com/results?search_query=Cirque+de+Soleil&search_type=

 

 

 

In urma cu doi ani am avut sansa de a intra in domeniul atat de fascinant al tranzactiilor imobiliare. Un om deosebit cu un suflet cat universul si Credinta cum rar am vazut m-a ajutat sa intru in detaliile si mecanismele acestui domeniu specific vanzarilor si implinirilor de visuri. La acel moment am intalnit in sfera IT care interfera cu domeniul de business specific unul dintre cele mai frumoase si bine realizate siteuri pentru proiecte imobiliare in Bucuresti numele companiei Eurisko. O firma  a carei realizari in domeniul imobiliar erau de admirat.

"Compania CB Richard Ellis (CBRE), una dintre cele mai mari agentii imbiliare din lume, a anuntat astazi achizitionarea concurentului Eurisko, numarul doi si cel mai mare jucator independent de pe piata imobiliara din Romania, pentru suma de 35 milioane de dolari".

Vazand aceasta stire acum doua zile pe burtierele TMC am crezut ca e un banc. Prietenul meu bun si unic imi spunea cu mai bine de un an in urma de intrarea in Romania a CBRE ca si competitor unic si puternic. Si asa cum ma si asteptam previziunile lui s-au dovedit adevarate.

 

 

Acum ceva ani, intr-o era pe care scria numai cu "albastru" pe sistemele de operare, a aparut si a invins Goliatul, un David cu ochelari interesanti si cu minte ascutita si pusa pe pozne. A inceput pentru mai bine de douazeci de ani un razboi teribil in spatele literelor magice: S. O. sau englezeste O.S. A aparut si a disparut ca o cometa (si nu avea nume de telescop :D) OS/2, botezat de cei hatrii un semisistem de operare :D Acesta era insa o revolutie a anilor 90 si a anuntat ceea ce azi devine realitate. intoarcerea la colaborare dupa razboaie fara sens si procese pe masura. Va mai amintiti de Novell? Cei mai tineri probabil ca-l stiu de la SuSe insa cei mai in etate (mama ce batran sunt in tehnologie :D) isi amintesc cu siguranta de Netware 3.12 ca versiune de baza. Apoi a venit Netware 5.0 si Active Directory la oponenti adica la Windows. In timp ce Mac OS isi pastreaza pista sa de alergara dedicata elitistilor iar IBM OS xxx (370, 390, 400) defineste cuminte piata greilor numiti Minicalculatoare, pe piata sio pe pistele centrale si de "nenisa" (segment de nisa se poarta si este la moda asa ca am luat negatul lui compus :D) sistemele de operare sunt Winows (Longhorn cu cele 8 variante si nume derivate) si Linux (cu cele peste 2 la 8 sheluri specifice). Si intre ele, parea ca dispare, Novell si compania, strecurati parca in spatele cameleonului dulce ;) Deci: iata ca virtualizarea in ambele sensuri devine realitate: SuSe si Longhorn sau Linux si Windows sau Novewll si Microsoft. Filmul are sub 10 minute deci merita sa-i acordati acest timp.

De ce cred ca este acesta un pas important? Pentru ca va fi oligopol legal si nu monopol :) Ce ma intristeaza este marea masa de visatori de la Ubuntu, Xubuntu, Kubuntu, Simple Mepis, Mandriva sau Bea si Bianca. Nu cred ca vor mai avea sanse reale. Si tocmai cand parea ca Cherry bate si  Apple...

 

Aici este linkul: http://www.moreinterop.com/ enjoy the fusion!

 

 

 

Cred ca viata in sine reprezinta, cel putin pentru mine, o evolutie in spirala. O spirala cu o raza variabila si cu axa de rotatie inclinata fata de planul orizontal la un unghi asa, cam de 39 de grade-ani :D Acum ceva vreme discutam cu un om deosebit, om care mi-a bucurat nespus existenta alaturi de toti cei apropiati lui, Rorie Devine (http://www.silicon.com/research/specialreports/agenda-setters-2007/rorie+devine.htm), ma intreba despre cum reusesc sa am inca atata entuziasm si energie in ceea ce fac? Asa cum i-am raspuns si lui cred cu tarie ca succesul unei companii depinde in mod direct de managerii ei de pe toate nivelurile. Cred ca entuziasmul este liantul care poate spulbera orice opozitie la schimbari revolutionare de strategii sau aplicari de tactici. In cazul meu este totusi o spirala :) Entuziasmul, precum si viata mea ingeneral, respecta spirala cu pricina, cea de care aminteam ;) Periodic are loc o deconcentrare de entuziasm pe fondul unei concentrari de naivitate incurabila venita din dorinta mea de a visa. Asa cum Antoine de Saint'Exupery modela imaginea succesului ca fiind un om cu fruntea in univers si ochii atintiti in stele, cu mainile mangaind norii si inima undeva langa imponderabila lor insiruire si cu picioarele puternic infipte in pamant, tot asa si eu cred in spirala aceasta care se defineste si creste mereu mentinand contactul si cu stelele, si cu norii, si cu pamantul.

Am avut ocazia in doua zile consecutive sa discut cu oameni pentru care Statele Unite sunt definitorii. O mare bucurie m-a incercat in dialogurile de seara trecuta si din seara aceasta. Am descoperit diamante slefuite, pretioae, avand chipuri de oameni deosebiti. Am avut prilejul sa discut cu oameni pasionati, entuziasti, visatori cu picioarele adanc infipte in pamant. Si am descoperit care este in fapt inepuizabila sursa de energie si entuziasm: oamenii cu care zilnic Bunul Dumnezeu ma aduce in comunicare, colaborare si impreuna visare.

Si asa simt zi de zi ca nu traiesc degeaba.

Sa nu uit de mica fraza de IT, altfel o sa credeti ca incep sa imbatranesc si mai rau: va recomand cu caldura sa popositi la linkul http://www.silicon.com/ atunci cand doriti sa vedeti unul dintre cele mai inalte niveluri realizate la nivelul organizarii IT. Merita!

 

 

 

Cam la cativa ani o data am niste visuri nu atat ciudate cat tulburatoare, visuri care trec lasandu-mi tensiunea imensa si pulsul sa-mi explodeze...In mod ciudat nu incetez sa ma gandesc la acea teorie a gaurilor negre in care materia se duce si reapare in universuri paralele fara gauri negre. Eu cred ca acolo sunt gauri albe generatoare de materie caci nu cred ca are loc un big-bang la fiecare evolutie de gaura neagra aici, in universul nostru. Deci visurile acestea, imi revin parca sa ma soarba, in doua vieti paralele, marcate de aceleasi contexte temporale ca si viata mea de acum insa in doua scenarii paralele. Intr-unul dintre ele sunt nedivortat de prima mea sotie, Cristina, si sunt alaturi de fetita mea mai mare, Corina Ioana. In mod ciudat, peisajul este "actualizat" si noile cladiri, lumini si peisaje sunt deja integrate in aceasta viata a mea nedistrusa din pricina unor divorturi. Acestuia i-as spune visul implinirii cuminti. Apoi am acel vis cu peisaje de departe, cu celasi avion privat si aeroport cu ploaie fina, cu o rapa de munte muscata parca de o lingurita nevazuta pe inaltimi de sute de metri, unde caut o casuta frumos luminata cu o gradina ingrijita de flori. Aici sunt cu Irina ultima mea sotie si o simt pe Dariuta. Ambele la varsta lor reala si cu peisajele de vis, nemaintalnite pana acum in realitate, dar dorita ca o implinire. Acest vis are un grotesc "Cirque de soleil" - scuze de comparatie - la final, cu chinezi zburand de pe leagane uriase, cazand in gol direct pe asfalt de la inaltimi de zeci de metrii de pe leagane imense, ireale...Si apoi ma regasesc intr-un Cluj ciudat, fixat parca intr-o lumina de amiaza calda de vara, cautand sa dau ultimele examene si sa ma duc la Daria Teodora mea, undeva cu un tren de seara.

Iata deci ca am adormit in dimineata de la pe 6.30 pana la 14.30, trezindu-ma, din nou, intrebandu-ma de aceste vietuiri paralele.

Lumina de seara, Caly si Alina si o zi deosebita de primavara strecurata in februarie mi-au readus tensiunea, pulsul si glicemia la normal. maine incepe o noua saptaman si viata aceasta, singura, de la inceputul unor clipe de nestiut. Va fi o saptamana de decizii si de nou inceput.

A de weekend sa va fie liniste in zilele ce vin.

Ma gandeam ca daca Microsoft a ofertat yahoo poate Google va oferta Sun :)

 

 

O femeie singura, in varsta de 68 de ani, s-a aruncat de la ultimul etaj al unui azil de batrani, ultima sa casa. Deci singuratatea!

 

Astept prin posta implinirea unui cuvant dat si sunt oarecum ingrijorat ca mi-au furat lacatul cutiei postale:D Deci increderea!

 

Am completat un chestionar pentru a vedea analiza importantei jurnalului electronic ca si metoda de cercetare sociologica aplicata (studiul documentelor). Deci cercetarea!

 

Microsoft a facut o oferta incredibila pentru a cumpara Yahoo. Deci Microsoft! - http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/37652/Oferta-soc-Microsoft-vrea-Yahoo-pentru-44-6-mld-dolari.html

 

Si o zi de primavara venita in prima zi a lui februarie, dupa ce ieri am revazut o buna prietena de a carei intuitie am fost intotdeauna cu respect imens fascinat!!!